Domenii
Joi February 20, 2020
|
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Descarcă de aici  Întrebări frecvente pentru AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE

Întrebări frecvente pentru CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE
Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale “CORPUL ATAŞAŢILOR PE PROBLEME DE MUNCĂ ŞI SOCIALE”

Descarcă de aici  Întrebări frecvente pentru Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale “Corpul ataşaţilor pe...
EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI și VIOLENŢA ÎN FAMILIE

Descarcă de aici Întrebări frecvente pentru domeniile Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi violenţa în familie...
INSPECȚIA MUNCII

Descarcă de aici  Întrebări frecvente pentru INSPECȚIA MUNCII
ÎNTREBĂRI FRECVENTE-toate categoriile

  Beneficii de Asistență Socială Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale “Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi...
LEGISLAȚIA MUNCII

Descarcă de aici  Întrebări frecvente pentru LEGISLAȚIA MUNCII
OCUPARE, COMPETENȚE, FORMARE PROFESIONALĂ și ECONOMIE SOCIALĂ

 Întrebări frecvente pentru OCUPARE, COMPETENȚE, FORMARE PROFESIONALĂ și ECONOMIE SOCIALĂ
POLITICI SALARIALE

  24 iulie 2018   Clarificări actualizate pentru aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,...
PROTECȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

Întrebări frecvente pentru PROTECȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
PROTECȚIA și PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI și ADOPȚIE

Întrebări frecvente pentru PROTECȚIA și PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI și ADOPȚIE: Drepturile Copilului - Întrebări Frecvente Sistemul de...
STABILIREA DREPTURILOR DE PENSIE ÎN CAZUL LUCRĂTORILOR MIGRANȚI

Descarcă de aici  STABILIREA DREPTURILOR DE PENSIE ÎN CAZUL LUCRĂTORILOR MIGRANȚI

Dialogul social bipartit poate avea forma unui dialog autonom (sindicate, patronate), fără orice implicare a Guvernului în reglementare şi organizare sau este înţeles ca dialog între sindicate-patronatemanifestat în cadrul negocierii colective obligatorii (reglementate prin lege) sau sub forma consultării între Guvern – sindicate sau Guvern – patronate pentru soluţionarea unor probleme de interes economic şi social.  

Dialogul autonom (bipartit) depăşeşte cadrul reglementărilor legislative, fiind bazat pe respectul reciproc între parteneri, pe capacitatea de acţiune şi negociere voluntară şi pe implicarea angajată a părţilor.
Practica demonstrează că în România, dialogul autonom rămâne neînţeles şi slab dezvoltat, ca urmare a rolului central asumat de Guvern de-a lungul istoriei în reglementarea şi desfăşurarea negocierii colective şi a dialogului social, în general.
 
Dialogul social bipartit se manifestă cu predilecţie în cadrul negocierii colective obligatorii, reglementate prin lege, precum şi în cadrul procedurii de soluţionare a conflictelor colective de muncă. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, nivelul obligatoriu de negociere colectivă este unitatea. Tot legea stabileşte reprezentativitatea părţilor la negociere, efectele şi aplicabilitatea contractelor colective încheiate, precum şi modul de soluţionare a conflictelor colective de muncă, cu respectarea normelor şi a convenţiilor internaţionale ale muncii. 
 
În încercarea de a promova dialogul bipartit autonom, legea recunoaşte posibilitatea părţilor de a negocia colectiv în funcţie de necesităţi şi interese pe principiul recunoaşterii reciproce, cu aplicabilitate părţilor semnatare. 
 
Dialogul bipartit manifestat în cadrul negocierii colective, pentru a fi eficient, trebuie să fie autonom, bazat pe capacitatea de expertiză, de iniţiativă şi de negociere a partenerilor sociali.
 
Un alt tip de dialog bipartit se manifestă în cadrul mecanismelor de soluţionare amiabilă a conflictelor colective de muncă, prevăzute de Legea nr. 62/2011, cu referire la procedura de conciliere, mediere şi arbitraj. În acest sens menţionăm faptul că a fost instituit pe lângă MMFPS, Oficiului Naţional de Mediere şi Arbitraj.
 
Dialogul bipartit manifestat în cadrul consultărilor permanente sau ocazionale dintreadministraţie/Guvern şi sindicate sau administraţie/Guvern şi patronate cu referire la problemele de interes economic şi social se desfăşoară în cadrul întâlnirilor organizate sau a altor cadre de dialog, de tip comitet sau comisie bipartită.
 
structură atipică de dialog autonom, promovată în încercarea de a prelua modelul de dialog autonom din cadrul comitetelor sectoriale europene, o reprezintă comitetul sectorial, organizat la nivel de „ramură” în baza Legii nr. 132/1999, actualizată, privind funcţionarea CNFPA. Acesta se constituie din asocierea a cel puţin două organizaţii, una patronală şi una sindicală de tip federativ, reprezentative la nivel de sector de activitate, dar poate lua o formă atipică dialogului autonommultipartită, prin posibilitatea integrării în componenţă inclusiv a reprezentanţilor ministerelor.
 
Deşi rolul atribuit comitetului sectorial este important în materie de participare la strategiile de formare profesională, în evaluarea şi certificarea competenţelor, în analiza situaţiei ocupaţionale a sectorului în care funcţionează, putând fi extins chiar la negocierea şi încheierea acordurilor sectoriale în mod autonom (cazcomitete sectoriale europene), acestea nu sunt funcţionale.
 
Ca priorităţi ale dialogului social bipartit menţionăm promovarea negocierii colective şi a numărului de sectoare de activitate acoperite, precum şi promovarea dialogului bipartit autonom şi a iniţiativei de acţiune şi negociere la orice nivel, în funcţie de nevoi şi interesul de soluţionare a problemelor existente prin creşterea capacităţii de reprezentare şi negociere a partenerilor sociali. 
 
 Ca o concluzie, consolidarea dialogului social bipartit bazat pe creşterea capacităţii de expertiză şi de negociere colectivă a partenerilor sociali, inclusiv în înţelegerea şi integrarea principiului recunoaşterii reciproce, va conduce la iniţiative autonome ale acestora, atât în ceea ce priveşte negocierea colectivă responsabilă, obligatorie sau voluntară, în favoarea soluţiilor inovatoare de management al schimbării, cât şi în ceea ce priveşte asumarea rolului de acţiune voluntară în funcţionarea coerentă a comitetelor sectoriale, pentru participarea constructivă, în mod autonom, la soluţionarea problemelor reale cu care se confruntă sectoarele de activitate şi întreprinderile.