Mobilitatea forţei de muncă
Joi March 21, 2019
|

Detaşărea transnaţională este reglementată prin dispoziţiile Uniunii Europene în materie, respectiv prevederile Directivei nr. 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul furnizării de servicii, Directivei 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne ("Regulamentul IMI") şi celor ale Regulamentului nr. 883/2004 privind aplicarea sistemelor de asigurări sociale la salariaţi şi la familiile lor care se deplasează în cadrul Comunităţii.

Directiva 96/71/CE se aplică întreprinderilor înființate într‑un stat membru care, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează lucrători pe teritoriul unui stat membru, în cadrul următoarelor acțiuni cu caracter transnațional:

detașarea unui lucrător, în numele întreprinderii sau sub coordonarea acesteia, pe teritoriul unui stat membru, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detașările și destinatarul prestării de servicii care își desfășoară activitatea în statul membru respectiv, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

(b) detașarea unui lucrător pe teritoriul unui stat membru la o unitate sau întreprindere care aparține grupului, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

c) detașarea, în calitate de întreprindere cu încadrare în muncă temporară sau întreprindere care a pus la dispoziție un lucrător, a unui lucrător la o întreprindere utilizatoare înființată sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, dacă există un raport de muncă între întreprinderea cu încadrare în muncă temporară sau întreprinderea care a pus la dispoziție lucrătorul și lucrător pe perioada detașării.

 

Conform dispozițiilor art. 2 din Directiva 96/71/CE referitoare la detaşarea lucrătorilor în vederea prestării de servicii, lucrătorul detaşat este definit ca fiind acel lucrător care, pentru o perioadă limitată, desfăşoară propria activitate pe teritoriul unui stat membru altul decât cel în care lucrează în mod obişnuit.

 

Pe întreaga perioadă a detaşării, lucrătorul detaşat îşi păstrează raportul de muncă direct (ca salariat) cu angajatorul inițial.

 

Conform dispoziţiilor actului normativ european menționat, sunt trei condiţii necesare şi obligatorii care trebuie îndeplinite:

- firma/întreprinderea trebuie să aibă o activitate efectivă în România;

-detaşarea trebuie să rămână temporară şi limitată duratei prestaţiilor;

-trebuie să fie păstrată, pe întreaga durată a detaşării, o legătură de subordonare juridică între firma/întreprinderea din România şi salariaţii detaşaţi la o întreprindere dintr-un alt stat membru UE.

Ca urmare a menţinerii, pe perioada detaşării, a contractului individual de muncă, între angajatul detaşat în alt stat membru UE şi angajatorul din România, societatea românească va determină natura activităţii care urmează a fi desfăşurată de către angajaţii detaşaţi şi îi revine obligaţia de a plăti drepturile salariale ale lucrătorului detaşat, chiar dacă plata efectivă o realizează întreprinderea la care se face detaşarea.

Din cele de mai sus, reies ca fiind obligatorii următoarele elemente:

  • necesitatea existenței unei legături directe, determinată de existenţa unui contract de muncă între lucrătorul detaşat şi întreprinderea care face detaşarea (şi care continuă să‐şi păstreze dreptul de coordonare a activității lucrătorului).
  • în vederea detaşării, firma/angajatorul din România trebuie să încheie un contract de prestări servicii cu firma dintr-un alt stat membru UE la care lucrătorul român urmează să desfăşoare activitatea. Ulterior, se va încheia un act adiţional la contractul individual de muncă, act prin care se dispune detaşarea, document ce trebuie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul din România.
  • prestația de muncă este caracterizată de o durată limitată şi trebuie desfăşurată în interesul şi în beneficiul întreprinderii care face detaşarea, asupra acesteia grevând în continuare obligațiile tipice pe care le are angajatorul, respectiv: responsabilitatea privind angajarea, gestionarea raportului de muncă, plata obligațiilor salariale şi a contribuțiilor aferente, precum şi dreptul de a adopta şi aplica măsuri disciplinare şi de concediere.

Conform legislaţiei române în vigoare, modificările aduse contractului individual de muncă, urmare a detaşării, vor fi înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă.

De asemenea, în cazul detașării transnaționale, angajatorul solicită, pentru lucrătorul/lucrătorii ce urmează a fi detașați eliberarea formularului european A1 - Documentul portabil A1 dovedeşte exclusiv menţinerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială din statul de trimitere (România) la casa județeană de pensii publice în raza căreia are sediul/punctul de lucru.

Link către Legislație - Legislație la nivelul Uniunii Europene, http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/munca/mobilitatea-fortei-de-munca/8:legislatie-comunitara