Comunicate de presa

LOGO ANTET MMFPSPV

 

28 octombrie 2016

 

   

Comunicat de presă

 

Legea privind venitul minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, a fost promulgată astăzi de președintele României și va intra în vigoare din 1 aprilie 2018 

Legea privind aplicarea unui nou program de acordare a venitului minim de incluziune (VMI), principala formă de sprijin, de la bugetul de stat, pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, a fost promulgată astăzi de președintele României, Klaus Iohannis, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial.

Proiectul de lege se înscrie în politica generală a actualului Executiv de a reforma protecția socială, în sensul încurajării persoanelor vulnerabile care beneficiază de măsuri de protecție socială de a se integra pe piața muncii, și a fost propus Parlamentului în primăvara acestui an.

Noul program unește cele trei beneficii de asistență socială care există în prezent - venitul minim garantat (acordat prin Legea nr. 416/2001), alocația pentru susținerea familiei (Legea nr. 277/2010) și ajutorul pentru încălzirea locuinței (OUG nr. 70/2011) – într-unul singur.

Consolidarea a trei programe bazate pe evaluarea mijloacelor de trai într-un singur program va reduce cantitatea de informații necesare pentru procesarea cererilor, ceea ce va conduce și la reducerea costurilor administrative ale sistemului, dar și a costurilor private suportate de beneficiari, precum şi numărul de erori şi fraude.

Formula de clacul a mijloacelor familiei a fost îmbunătățită semnificativ față de sistemul actual, care descurajează ocuparea prin taxarea integrală a câștigurilor din muncă. În prezent, când o persoană care primește VMG se angajează, pierde din acest beneficiu toată valoarea venitului din muncă, ce este deseori mic, incert și de scurtă durată.

Noul program va oferi adulților apți de muncă, în prezent inactivi şi care trăiesc din asistență socială, un stimulent pentru căutarea activă a unui loc de muncă (permițându-le să combine asistența socială şi munca). Tehnic, această nouă formulă va înlocui prevederile venitului minim garantat, care impun o rată de impozitare marginală de 100% a câştigurilor, cu o formulă de beneficii care va avea o rată de impozitare marginală de aproximativ 50%.

Concret, 50% din câștigurile salariale sau a celor agricole estimate (dar nu mai mult de 400 RON/lună/familie) nu vor fi luate în calculul veniturilor totale ale familiei în acordarea VMI. 

De asemenea, VMI va acoperi un număr mai mare de persoane afectate de sărăcie comparativ cu programele pe care le înlocuiește, estimându-se că numărul familiilor sărace acoperite de VMI va crește de la circa 400 de mii la 800 de mii.  Prin ajutorul monetar direct acordat familiilor cu venituri mici, VMI va conduce la reducerea imediată a sărăciei monetare în rândul beneficiarilor.

Bugetul VMI va fi mai mare față de bugetele combinate ale programelor actuale, astfel încât fondurile de asistență socială să acopere majoritatea persoanelor sărace. Legea prevede și introducerea unei formule de acordare a beneficiilor sociale, prin care se oferă un stimulent pentru găsirea de locuri de muncă (prin transformarea sa într-o co-responsabilitate).

În plus, vor putea fi utilizate și fondurile structurale pentru a stimula angajarea în rândul gospodăriilor cu venituri mici, prin reducerea ratei de impozitare marginală a câştigurilor, introducerea de bonusuri pentru mobilitatea profesională şi teritorială şi elaborarea altor măsuri active pentru piața muncii şi servicii de mediere, care vor reduce obstacolele din calea angajării pentru persoanele cele mai sărace din România.

Pe lângă introducerea unui program modern de corelare a celor trei programe existente cu condiții de eligibilitate diferite, legea stabilește:

o țintirea mai eficientă a celor mai sărace persoane, prin reașezarea pragurilor de venit și configurarea mai echitabilă a nivelului cuantumurilor beneficiilor sociale;

o  consolidarea componentei pro-muncă, prin introducerea de stimulente financiare în cadrul tuturor componentelor VMI și păstrarea unei părți din veniturile câștigate din muncă. Astfel, acțiunea socială își schimbă sensul de la o intervenție reactivă la una pro-activă;

o un beneficiu acordat mai mare, în medie cu 60%, pentru cei care nu au niciun venit și cu aproximativ 30% pentru cei care au venituri;

o  includerea în program și a celor care realizează venituri din muncă, dar suferă în continuare de deprivare materială severă, în vederea stimulării menținerii pe piața muncii și reducerii ratei de sărăcie în muncă; (în România, numărul persoanelor angajate, dar care sunt afectate de deprivare materială severă este dublu față de media statelor UE);

o menținerea măsurilor destinate stimulării participării copiilor de vârstă școlară la activitatea educațională și crearea premiselor pentru dobândirea unei educații care să permită accesul mai ușor pe piața muncii și, implicit, la un standard de viață mai ridicat;

o  eficientizarea procesului de stabilire și plată a drepturilor, prin utilizarea de tehnici de calcul moderne, mult îmbunătățite față de ce se utilizează în prezent.

Pentru menținerea drepturilor, beneficiarii VMI vor fi obligați, ca și până acum, să se prezinte la serviciile de ocupare, să nu refuze ofertele de locuri de muncă sau participarea la cursuri de calificare, recalificare sau formare profesională, să frecventeze cursurile școlare și să presteze muncă în folosul comunității.

În cazul refuzului nejustificat al unui loc de muncă sau curs de formare, calificare sau recalificare, legea introduce interdicția de resolicitare a dreptului pentru o perioadă de 6 luni.

Mai mult, odată cu intrarea în vigoare a noului program, vor fi solicitate documente doveditoare doar în situația în care datele din cerere nu pot fi verificate în alte baze de date.

“Am constatat cu satisfacție că Parlamentul a validat această inițiativă, chiar dacă a existat o oarecare întârziere. Noul program face, practic, trecerea de la soluțiile învechite de tip pasiv la cele active. Dacă până acum aceste forme de sprijin nu încurajau ocuparea și deveneau adesea o piedică în calea alegerii de a te angaja - pentru că, potrivit calculelor beneficiarilor, ar fi câștigat aceiași bani muncind - de acum încolo, cei care se angajează nu numai că nu le pierd, dar primesc și aproape 50% din valoarea lor”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Venitul minim de incluziune devine astfel o componentă importantă în atingerea obiectivului asumat de România în contextul Strategiei Europa 2020, acela de reducere a numărului persoanelor sărace cu 580.000 până în anul 2020.

Pentru aplicarea programului, efortul bugetar preconizat este de 2,087 miliarde lei, din care 1,59 miliarde lei pentru acordarea VMI și 0,49 miliarde lei pentru aplicarea, în primele 4 luni din 2018, a actelor normative anterioare (Legea 416/2001, Legea 277/2010 și OUG 70/2011), conform estimărilor Băncii Mondiale care a sprijinit MMFPVS la elaborarea propunerii legislative.

Pentru anii 2019 și 2020, cheltuielile totale estimate sunt de 2.412 milioane lei, din care 1.444 milioane lei pentru ajutorul de incluziune, 625 milioane lei pentru ajutorul pentru familia cu copii și 344 milioane lei pentru ajutoarele pentru încălzire.

 

Serviciul Comunicare și Mass - Media