11/26/19: Declarații de presă - Violeta Alexandru - Ionel Dancă

Descarcă de aici fisierul Analiza_de_impact_salariul_minim_25_nov.docx

Ionel Dancă: Bună ziua! Am avut astăzi reuniunea Consiliului Tripartit, legat de subiectul majorării salariului minim brut pentru anul 2020. Alături de mine este doamna ministru al muncii, doamna ministru Violeta Alexandru, căreia îi dai cuvântul pentru introducerea în subiect.
Violeta Alexandru: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră faţă de acest subiect. Aşa am mulţumit astăzi și partenerilor noştri, confederaţiilor sindicale, respectiv, celor patronale, le-am mulţumit foarte mult. Până la această şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, care tocmai s-a încheiat, am avut mai multe preconsultări cu domniile lor. În această săptămână premergătoare şedinţei am intrat deja în dialog cu dânşii, cu referire la eventuale analize, studii pe care le-au făcut, evaluări, în ceea ce priveşte impactul creşterii salariului minim, respectiv, a unei formule de calcul, aşa cum Comisia Europeană ne şi cere, pe care dânşii eventual ar fi putut-o contura. Mi-au pus la dispoziţie toate aceste materiale, dincolo de dialogul permanent pe care l-am avut, şi i-am asigurat că punctele dânşilor de vedere au ajuns la grupul de lucru, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Şedinţa tocmai s-a încheiat. Având în vedere acest mod de lucru transparent şi deschis dialogului, de îndată ce reprezentanţii guvernului, prin vocea şefului Cancelariei, au făcut o prezentare a celor trei scenarii pe care le-am luat în calcul, intervenţiile dânşilor au fost punctuale. Apreciem că a fost un dialog constructiv, repet, fiind precedat de mai multe runde de consultări, în care am fost implicată. Au preluat materialul pus la dispoziţie, cu argumente de ordin bugetar, cu argumente care ţin de obiectivul pe care îl avem, şi anume, acela al creşterii puterii de cumpărare. Au luat act de materialul prezentat, cu toate argumentele pe care le-am prezentat pentru fiecare scenariu în parte, şi am convenit asupra analizării acestuia în perioada următoare, astfel încât următoarea şedinţă a Consiliului Naţional Triparit să aibă loc săptămâna viitoare, marţi. Acesta este modul în care lucrăm, le punem la dispoziţie materialele, cu toate argumentele corespunzătoare şi contăm foarte mult pe punctele dânşilor de vedere în luarea unei decizii finale. De asemenea, în şedinţa pe care am avut-o am indentificat împreună şi alte teme care sunt presante pentru partenerii noştri sociali. Ele vor face obiectul unei conferințe de presă separate, dar personal mi-am luat angajamente clare privind redeschiderea discuțiilor cu privire la legea dialogului social, care suscită un larg interes din partea celor două părți, atât patronate, cât și sindicate. Am discutat despre necesitatea începerii din luna ianuarie pentru un orizont de timp mai lung decât am putut să oferim pentru acest proiect vizând creșterea salariului minim, deci, reluarea discuțiilor din ianuarie, pentru a reflecta împreună asupra eventualelor îmbunători în anii care urmează cu privire la formula de calcul a salariului minim. Mi-am exprimat, așadar, totala disponibilitate la dialog, la preluarea observațiilor domniilor lor și cred că le-am transmis acest mesaj de bună-credință și de dorință de a integra toate observațiile pe care dânșii le au. Nu dorim să luăm decizii peste noapte sau fără să ținem cont de aceste păreri. Nu i-am pus în fața faptului împlinit. Ne-am exprimat argumentele pentru un scenariu sau altul și i-am rugat să analizeze, să reflecteze și să ne transmită propunerile domniilor lor. În paralel cu această ședință, de altminteri cerută de cadrul legal de a ne consulta în acest format cu partenerii noștri, personal am lansat public un apel către consultare cu toți cei care doresc să își aducă o contribuție și am fost deschisă preluării oricăror puncte de vedere, inclusiv din partea celor care reprezintă sectoare de activitate de nișă. Am ascultat toate punctele de vedere și am făcut sinteze care au ajuns pe masa grupului de lucru coordonat de Cancelarie, din care au făcut parte colegii mei din Ministerul Muncii, reprezentanții Ministerului Finanțelor, reprezentanții Comisiei Naționale de Prognoză. A fost un grup de lucru care a beneficiat de expertiza partenerilor noștri pusă la dispoziție până la acest moment. Am să îl rog pe șeful Cancelariei să vă prezinte tehnic cele trei scenarii pe scurt, urmând să vă răspundem întrebărilor cu cea mai mare plăcere.
Ionel Dancă: Da, mulțumesc, doamna ministru. Rezultatul analizei realizate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cadrul grupului de lucru format la solicitarea domnului prim-ministru Ludovic Orban a evidențiat o fundamentare a unui mecanism de majorare a salariului minim brut pe țară în acord cu angajamentul luat de guvern în cadrul programului de guvernare, respectiv, o majorare a salariului minim brut pe țară în baza unui mecanism care să ia în considerare o serie de indicatori economici obiectivi, astfel încât puterea de cumpărare a angajaților români să crească fără a afecta competitivitatea economiei românești și fără a afecta echilibrele macroeconomice. Prima concluzie a acestei analize este că salariul minim brut pe țară pentru anul 2020 crește. Şi sunt mai multe scenarii de creștere a salariului minim brut pe țară pentru anul următor. La baza fundamentării acestui mecanism au stat o serie de indicatori și aș vrea să fac o trecere în revistă foarte pe scurt a acestor elemente. O primă analiză a fost legată de ponderea salariului minim brut în câștigul salarial mediu brut pe țară și, din acest punct de vedere, la nivelul anului 2019, ponderea câștigului salarial minim este de 41,4% ca pondere în câștigul salarial mediu brut pe țară, acest nivel reflectând o dinamică a acestui indicator care în ultimii ani a crescut până la 44,5% în 2017 și în ultimii doi ani a avut o ușoară tendință de descreștere până la acest nivel de 41,4%, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut pe țară. În acest caz trebuie evidențiată diferența dintre sectorul bugetar și sectorul economic privat, sectorul concurențial, unde salariul minim ca și pondere în câștigul salarial mediu este de 44,8%, spre deosebire de sector bugetar, unde această pondere este de 31%. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că deși obiectivul este acela de a crește pe această pondere a salariului minim în câștigul salarial mediu brut pe țară, ca și pentru a ne pune în acord cu politicile europene în domeniul muncii, în momentul de față, în România, totuși, ponderea contractelor cu salariu minim brut pe țară este una foarte mare, respectiv 24% din numărul total de salariați activi au în acest moment contracte la nivelul salariului minim brut pe țară, respectiv vorbim de 1.370.000.232 de persoane care în acest moment sunt angajate cu salariul minim brut pe țară de 2.080 de lei pe lună. Pentru creșterea salariului minim brut pe țară, obiectivul Guvernului este, pe de o parte, de a acoperi rata inflației pentru a păstra puterea de cumpărare a salariaților și, în același timp, a majora acest nivel al salariului minim brut pe țară, astfel încât să nu fie afectată sustenabilitatea mediului economic, respectiv de a lua în considerare, pe lângă rata inflației, și productivitatea muncii. Astfel, în acest moment, avem la nivelul ratei inflației o evoluție în ultimii ani, așa cum bine cunoaște opinia publică, destul de îngrijorătoare; rata inflației a fost în 2016 minus 1,5%, aceasta a crescut până în 2018 la 4,6% și în acest moment, ultimele date statistice indică un nivel al inflației de 3,4% și acest indicator de 3,4% este unul dintre indicatorii care stă la baza mecanismului de majorare a salariului minim brut pe țară. În ceea ce privește productivitatea muncii, se constată un trend descendent în ultima perioadă în ceea ce privește dinamica acestui indicator, de la un avans de 6%, în 2016, la 3,7%, în 2018, potrivit datelor EUROSTAT și, de asemenea, aici, și nivelul productivității muncii pe persoane de 3,7%, la nivelul anului 2018 este cel luat în calcul pentru fundamentarea mecanismului de majorare a salariului minim. De asemenea, mecanismul de majorare a salariului minim brut pe ţară trebuie să ţină cont de riscurile de deteriorare a mediului economic şi astfel au fost luate în considerare mai multe elemente care ţin de dinamica creșterii economice şi, de asemenea, de tensiunile din piaţa muncii. Luând în considerare dinamica creșterii economice, asistăm în momentul de față la o încetinire a ritmului de creștere economică de la 7%, în 2017, la 4,1% pentru 2018, 4% ultima prognoză pentru 2018, ceea ce sigur că trebuie să fie un element de bază în scenariile pentru majorarea salariului minim, astfel încât acest această decizie să nu accentueze ritmul de descreștere a dinamicii Produsului Intern Brut. În consecință, pentru majorarea salariului minim brut pe țară au fost luate în considerare următoarele scenarii: scenariul 1 - salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației; ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7%, ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2%, respectiv de la 2080 de lei la 2230 de lei.  La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii care includ un coeficient de corecţie. Scenariul 2 - coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice, astfel încât, atunci când se constată o diferență între creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului în care să ia decizia, mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecție este zero. Pentru ceea ce depășește acest procent de plus/minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși un punct procentual. 
Scenariul 3 - ia în considerare nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat între rata șomajului efectiv și rata naturală a șomajului potrivit metodologiei europene. Şi, în acest moment, mecanismul este similar cu cel din scenariul 2, se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5 puncte procentuale, de asemenea, coeficientul de corecție rezultat este un coeficient negociat cu partenerii sociali și nu poate depăși un punct procentual pentru o variație între 0,5 puncte procentuale și 1,5 puncte procentuale. 
În ambele scenarii, pentru anul în curs coeficientul de corecție este 0, pentru că dinamica creșterii economice între cea prognozată pentru anul următor, de 4,1%, și cea pentru anul în curs, 4%, este sub 0,5 puncte procentuale. În scenariul 2, care ia în calcul riscurile macroeconomice, coeficientul este 0, de asemenea și în scenariul 3, care ia în calcul dezechilibrele din piața muncii, pentru că în acest moment, pentru anul 2019, rata șomajului prognozată, de 3,8%, este egală cu cea naturală. 
O ultimă observație aș vrea să fac, legat de calculul legat de impactul acestei măsuri, trei elemente importante: creșterea salariului minim brut pe țară cu 7,2% are un impact asupra consumului cu o creștere a consumului de 0,3%, iar la nivelul inflației, un impact moderat de până în 0,1%. 
Pe zona de impact bugetar măsura implică un impact total de 3 miliarde de lei, din care, pe partea de venituri, 3 miliarde de lei, iar pe partea de cheltuieli, 1,8 miliarde de lei. Acestea au fost datele prezentate astăzi în cadrul Consiliului Tripartit și urmează ca, în urma consultărilor cu partenerii sociali, să agreăm o formulă finală. Vă stăm la dispoziție pentru întrebări.
Violeta Alexandru: Mulţumesc! Înainte de acest lucru, aș completa doar că acest efort de două săptămâni, făcut în cadrul grupului de lucru, practic suplinește o lipsă totală a unei analize în cadrul guvernului precedent cu privire la creșterea salariului minim. Am încercat să desfășurăm această activitate cât mai repede cu putință, conștienți fiind că se apropie sfârșitul anului și orice agent economic, orice entitate trebuie să își pregătească, să își facă un plan financiar pentru anul care vine, dar faptul că nu am găsit absolut nici o analiză, absolut nici un scenariu de lucru, ne-a făcut să o luăm de la zero și să încercăm să ajungem cu o analiză cât mai documentată, într-un timp foarte scurt. De aceea țin să mulțumesc, încă o dată, partenerilor sociali care au contribuit activ în acest demers şi care ne-au pus, la rândul dânșilor, la dispoziție, diferite materiale, analize și puncte de vedere, unele tehnice și extrem de utile.
Reporter: Spuneţi-mi dacă există posibilitatea ca, în funcție de evoluția economică, a creșterii economice și a inflației, dacă se merge pe scenariile 2 sau 3, să scadă salariul minim brut?
Ionel Dancă: Nu există această posibilitate. Potrivit jurisprudenței în vigoare, orice câștig salarial, orice drept privind câștigurile salariale aflate în plată nu pot fi afectate, în orice scenariu. În cazul în care este prognozată o deteriorare a mediului economic pentru perioada următoare, în cel mai nefericit caz, salariile aflate în plată rămân la nivelul respectiv.
Reporter: Ce se întâmplă cu salariul minim pentru cei cu studii superioare? Şi construcții, da.
Ionel Dancă: În ceea ce privește salariul minim în construcții, vorbim despre un număr de contracte de aproximativ 316.000. Este o prevedere asumată, inclusiv în dialogul cu reprezentanții partenerilor sociali din acest domeniu; este o prevedere care va fi păstrată în vigoare, iar, în ceea ce privește nivelul salariului minim pentru cei cu studii superioare, în momentul de față, hotărârea de guvern nu va afecta în nici un fel această categorie de salariați, respectiv, rămâne în plată nivelul salariului minim pentru cei cu studii superioare, urmând ca în timp, prin creșterea salariului minim brut pentru cei care în momentul de față sunt sub nivelul celor cu studii superioare, să ajungă la același nivel și să existe un singur salariu minim brut pe țară.
Reporter: Deci rămâne îngheţat pentru cei cu studii superioare şi, la fel, în construcţii, la nivelul actual, din...
Ionel Dancă: Rămâne la același nivel.
Reporter: Şi în legătură cu corelarea dintre salariul minim şi punctul de amendă, s-a decis ceva sau urmează? Era îngheţat...
Ionel Dancă: Există o corelație între salariul minim și punctul de amendă. Din datele care ne-au fost furnizate de colegii de la Ministerul de Finanțe, nu există un impact semnificativ nici pe partea de venituri bugetare, nici pe partea de, să îi spunem, de efecte în plată semnificativ. Sunt nesemnificative aceste efecte.
Reporter: Deci o dată cu salariul minim, va creşte şi punctul de amendă.
Ionel Dancă: Da, potrivit legislaţiei în vigoare, nu s-a luat nicio decizie în această privință, în sensul modificării reglementărilor legale în vigoare.
Reporter: Aţi făcut o declaraţie anterior şi vreau să ştiu dacă vă menţineţi şi asta. Credeţi că PIB a scăzut.
Ionel Dancă: Dinamica produsului intern brut.
Reporter: A scăzut sau nu PIB? Că dinamica este ascendentă.
Ionel Dancă: Dinamica - nu, dinamica reflectă variația produsului intern brut, iar variația poate să fie în creștere sau în scădere. Variația, în momentul de față a produsului intern brut, a scăzut de la 7% pentru anul 2017 la 4% în 2018.
Reporter: În ceea ce priveşte salariul minim pe economie, puteți să ne spuneți, această creștere reflectă o creștere la nivel brut. Spuneţi-ne cât este creșterea la nivel net.
Ionel Dancă: La nivel net este... vorbim la nivel brut de 150 de lei, la nivel net, 83 de lei.
Reporter: În ceea ce privește tot această creștere, în scenariul 2, această corecție, în momentul de față, acea de 0%, practic, vorbim de o înghețare în funcție de acel coeficient de 0,5% pe creștere economică.
Ionel Dancă: Îngheţare, la ce vă referiți?
Reporter: În acel punctaj pe care l-aţi pus la dispoziţie celor de la sindicate, patronate, dar şi mass media, vorbeaţi, dacă creşterea economică va fi de 0,5, sau scădere economică de 0,5, este varianta ca acea corecție să fie de 0%, deci, practic, nu se aplică corecția respectivă în anul...
Ionel Dancă: Nu există un coeficient de corecție în anul respectiv.
Reporter: Aceste corecţii vor fi făcute începând cu anul 2021 sau începând de anul viitor, în funcţie de ce se convine cu partenerii sindicali, ca să ne face, o idee?
Reporter: Ok. Aceste corecții vor fi făcute începând cu anul 2021 sau începând de anul viitor, în funcție de ce se combină cu partenerii sindicali, ca să ne facem o idee.
Ionel Dancă: Obiectivul Guvernului a fost de a prezenta, așa cum ne-a solicitat și Comisia Europeană, așa cum ne solicită partenerii sociali, mediul de afaceri, un mecanic predictibil care să stea la baza fundamentării acestei decizii. Un mecanism predictibil bazat pe indicatori obiectivi. În momentul de față, deşi coeficientul de corecție respectiv este zero, deci nu are impact asupra formulei propuse, noi am considerat că este în avantajul mediului de afaceri de a cunoaște posibile formule care vor fi aplicate în viitor, funcție de evoluțiile economice, tocmai pentru a da această perspectivă de predictibilitate pentru acest mecanism.
Reporter: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Deci, practic, anul viitor creșterea propusă este de 7,2, urmând ca din 2021, ulterior, să facem aceste mecanisme de corecţie?
Ionel Dancă: Dacă se constată diferențe care impun aplicarea unor coeficienți de corecție.
Reporter: Odată cu creşterea salariului minim, evident că putem corela şi restul lucrurilor care ţin şi sunt corelate la el - mă refer aici la punctul de amendă. El a fost în ultimii ani îngheţat la 145 de lei. Ce veţi face cu punctul de amendă?
Ionel Dancă: Am răspuns deja la această întrebare. Nu a fost o discuție legată de modificarea reglementărilor legale în vigoare pe acest subiect.
Reporter: Eu insist. Ok şi în ceea ce priveşte declaraţia domnului Gheorghe Ialomiţeanu, care a fost ministru al finanţelor şi este membru în partidul pe care îl reprezentaţi și ca purtător de cuvânt, de asta va adresez această întrebare, anticipând faptul că poate nu vreţi să ne spuneţi ...el a declarat că în ceea ce privește legea salarizării și legea pensiilor, ambele ar putea să fie înghețate având în vedere deficitul care este prins în proiectul de rectificare bugetară și făcut astăzi public de Ministerul Finanțelor.
Ionel Dancă: Este o afirmaţie făcută de domnul Ialomiţianu, în nume personal, care nu implică în niciun fel guvernul sau politica Partidului Național Liberal în ceea ce privește domeniul salarizării şi pensiilor, unde angajamentele Partidului Național Liberal transpuse în programul de guvernare al actualului guvern sunt de a respecta legile în vigoare și de a garanta românilor că salariile și pensiile, drepturile lor legale privind salariile și pensiile sunt garantate în plată.
Reporter: Partenerii sindicali declarau mai devreme că această creştere de 7,2% va accelera şi mai mult distanţa, diefrenţa între salariul minim și salariul mediu și că cumva sa va intra pe un calendar normal abia din 2030. Să înțelegem că la această discuție la care ați participat mai devreme şi-ar fi dorit o altă majorare şi dacă da, cât procentual şi în lei?
Violeta Alexandru: Sigur că au fost propuneri, Unele dintre ele fundamentate, altele bazate pe o consultare a liderilor cu reprezentanții din componența Confederației sindicale patronale, după caz. Ne-am exprimat totala disponibilitate de a lua în discuție orice alt scenariu, orice altă variantă, începând de la debutul anului următor. Mă voi angaja într-un proces care să aibă puțin mai mult timp decât a fost la dispoziție în acest moment să luăm în dezbatere și să ținem cont cu argumente de toate propunerile pe care le-au înaintat. Sunt, cum e şi firesc, președinți în zona sindicală care au pledat pentru o creștere cât mai mare a salariului minim, insistând pe puterea de cumpărare și reprezentându-și bineînțeles membrii în sindicat, după cum am ascultat punctele de vedere și ale patronatelor care ne-au cerut prudență, care ne-au cerut un mecanism care să le permită să își desfășoare investițiile și afacerile de o manieră rațională, pentru că obiectivul este ca locurile de muncă să existe pentru acești oameni și patronatele ne-au atras atenția asupra creșterilor peste puterea pieței de a le gestiona, lucru care ar conduce la anumite dezechilibre în ceea ce privește funcționarea companiilor pe care nu le dorim şi am ajuns, cred, la o formulă de compromis, dar, repet, așteptăm în continuare punctele de vedere ale tuturor partenerilor noștri.
Ionel Dancă: Dacă îmi permiteți, aş vrea să evidențiez o situație statistică, utilă în această discuție, foarte importantă, legat de ponderea contractelor cu salariul minim pe economie și rata profitabilității pe sectoare pentru că unul dintre obiectivele majore ale acestei analize a fost de a fundamenta o decizie care să nu afecteze negativ profitabilitatea firmelor, mai ales în acele sectoare unde rata profitabilității este una la nivel, să-i spunem, foarte expuse unei astfel de măsuri și vreau să... doar ca ordin, cu titlu de exemplu, în topul celor mai expuse, ca urmare a unei astfel de decizii, sunt cele legate de comerțul cu amănuntul și transporturi. În comerț avem aproximativ 300.000 de persoane cu salariul minim brut pe țară, în condițiile în care rata profitabilității în acest sector este de 4,3%, deci o majorare a costurilor cu forța de muncă ar afecta foarte mult profitabilitatea acestor firme și ca efect negativ, ar urma ca persoanele respective să devină vulnerabile la pierderea locului de muncă. La fel în zona transporturi - avem 146.000 de contracte cu salariu minim brut pe economie, iar rata profitabilității este de 3,7%, prin urmare, orice decizie în acest domeniu trebuie să aibă în vedere sustenabilitatea măsurii, astfel încât să nu expunem sectoare economice vulnerabile la o astfel de decizie, astfel încât ele să treacă dintr-o zonă de profitabilitate în zonă de pierderi.
Reporter: Chiar şi aşa, această creștere de 83 de lei pe care ați anunțat-o mai devreme va adânci diferența între salariul minim și cel mediu.
Ionel Dancă: Este ca o pondere. În momentul de față vorbim de 41%, dar, atenție, este o statistică. Dacă mergem și analizăm pe domenii, vedem că în sectorul concurențial, sectorul privat, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut este de 44,8% și este una dintre ponderile cele mai ridicate. Prin urmare, obiectivul de a ne îndrepta spre o pondere cât mai mare în câștigul salarial mediu brut pe țară este un obiectiv legitim, firesc, pe care ni-l dorim cu toții, dar nu se poate face peste noapte.
Reporter: O ultimă întrebare. Cred că este un proiect de lege sau lege: 585 pe 2019, care a trecut deja de Senat, acum este în dezbatere la Camera Deputaților, inițiată de cei din PSD, care impune 11 praguri diferențiate de acordare a salariului...
Ionel Dancă: Doamna ministru...
Reporter: ... şi aş dori să ştiu de la doamna ministru sau de la dumneavoastră dacă cumva intră în contradicție cu această majorare de 7,2.
Violeta Alexandru: Nu e vorba de contradicție, dar este o altă filozofie. Noi ne-am exprimat punctul de vedere pe păstrarea unui singur salariu minim în creștere, în acest moment. Ştiu că există și pe circuitul legislativ mai multe proiecte. Ne vom exprima punctul de vedere. Sunt în analiză în minister şi ne vom argumenta punctele de vedere în susținerea proiectului pe care astăzi echipa guvernamentală îl propune. Nu s-a discutat despre trepte, funcție de studii sau funcție de alte variabile cu privire la salariul minim. Propunerea pe care noi am înaintat-o este ceva din documentul pe care îl aveți la dispoziție. Mulţumesc!
Ionel Dancă: Şi cu rugămintea de a ne înţelege, vă rugăm, încă o întrebare, pentru că trebuie să plecăm, dacă aveţi înţelegere. Vă rugăm!
Reporter: Bună ziua! Vreau să fiu sigur că am înţeles exact: luăm scenariul al doilea, în funcție de dinamica creșterii economice, luăm aleatoriu a doua variantă, să spunem. 
Ionel Dancă: Cu o variație până într-un punct... 1,5...
Reporter: Până într-un punct procentual.
Ionel Dancă: Da.
Reporter: ....unul, cel de bază, cel care este la final, fără a depăși un punct procentual. Şi spune așa: în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale și până la 1,5, se adaugă sau se scade proporțional fără a depăși un punct procentual. Vă rog frumos să îmi explicați la ce se adaugă se adaugă. La cuantumul salariului minim?
Ionel Dancă: Se adaugă la formula de calcul menționată în primul paragraf, la scenariul 2, respectiv rata inflației plus indicele de productivitate. La această sumă se adaugă, până la un punct procentual sau se scade proporțional, funcție de coeficientul de corecţie. Deci, dacă în momentul de față, să presupunem, ipotetic, avem 3,4% rata inflației, 3,7% indicele de productivitate și avem o decelerare a creșterii economice de la 4% la 3,5%, rezultă o diferenţă în dinamică de 1,5 puncte procentuale. Ei bine, în această situație ipotetică, pe care nu ne-o dorim, ar urma să fie scăzută această diferență cu un punct procentual, adică 3,4 plus 3,7 minus un punct procentual.
Reporter: Şi asta s-ar vedea în salariu minim, cum?
Ionel Dancă: Așa cum v-am spus, 3,4 plus 3, ...adică 7,2 ar scădea cu un punct procentual, adică ar fi 6,2, dar asta după...
Violeta Alexandru: Tot o creșterea ar fi.
Ionel Dancă: Dar asta după discuțiile cu partenerii sociali, da.
Reporter: /.../ rectificarea bugetară sunt mai multe ministere care sunt pe minus acum, de ce se iau bani de la transporturi, educaţie, de exemplu?
Ionel Dancă: Da, legat de rectificarea bugetară, o să vă comunice colegul nostru, ministrul finanţelor publice, domnul Florin Cîţu - ştiu că v-a informat - o să pregătească o prezentare amplă, într-o conferință de presă, a tuturor detaliilor. Ce putem să vă spunem- aici, este doamna ministru a muncii și poate să vă spună, legat de domeniul domniei sale, care au fost prioritățile legate de rectificare bugetară, după care vă rugăm să ne îngăduiţi să ne retragem.
Reporter: Şi salariul minim va creşte oricum din ianuare cu 7,2%?
Violeta Alexandru: Aceasta este propunerea noastră. Sintetizez, după care vă răspund la întrebarea privind rectificarea. Sintetizez: am propus astăzi partenerilor sociali o creștere a salariului minim așa cum ne-am angajat în programul de guvernare, pe baza unor calcule făcute împreună cu partenerii sociali și care au implicat toate cifrele și analizele pe care le-am putut accesa din sistemul public. Obiectivul pe care l-am avut în vedere este, pe de o parte, creșterea puterii de cumpărare, conștienți fiind că este nevoie de această creștere în ceea ce privește beneficiarii salariului minim și desigur, așa cum spuneam, interesul nostru a fost să nu afectăm în niciun fel angajatorii și proiecţiile bugetare pe care aceștia le fac. În ceea ce privește rectificarea bugetară, va avea domnul ministru Cîțu o declarație de presă pe acest subiect, prezentând toate măsurile luate pentru această rectificare. În ceea ce mă privește - și am avut înțelegerea corespunzătoare, pentru că am fost în situația în care să constat că, prin transferul contribuțiilor, de fapt și de drept, nu s-a ajustat cu nimic cuantumul contribuțiilor în bugetul asigurărilor sociale - am avut toată înțelegerea și am solicitat o rectificare, astfel încât fondurile necesare pentru plata pensiilor să fie acoperite, iar pensionarii să își primească pensiile la timp și în cuantumul pe care deciziile de pensionare l-au stabilit. Vă mulțumesc frumos!
Reporter: Încă o precizare, vă rog, legat de această rectificare. Comisia Europeană spunea în ultimul raport că trebuie să fie corectat acest deficit și că există riscul înghețării atât în ceea ce privește Legea pensiilor, cât şi în ceea ce privește Legea salariilor.
Ionel Dancă: Nu poate să spună să Comisia  Europeană cumva fi politica guvernamentală. A accentuat și a avertizat asupra riscurilor, într-adevăr.
Reporter: Revenind la întrebare. Deficitul trebuia să fie de 3%, vedem un deficit de 4,3%. De ce nu aţi reuşit totuşi să vă încadraţi în acel deficit, de ce nu aţi găsit o soluţie, aşa cum spuneaţi?
Ionel Dancă: Deci ne cereţi ca, în două săptămâni, să ne încadrăm într-un deficit bugetar antamat de o guvernare total iresponsabilă într-un an de zile? Acesta este rezultatul guvernului care a înțeles să guverneze așa cum a guvernat în 2019. Noi ne-am asumat, prin programul de guvernare, limitarea depășirii țintei de deficit bugetar și o vom face astfel încât să readucem politica bugetară în orizontul de respectare și de salvare a echilibrelor macroeconomice. Nu este un rezultat care poate fi imputat acestui guvern. Noi în acest moment facem curat după guvernarea anterioară și reparăm stricăciunile. Vă mulțumim!
Violeta Alexandru: Vă mulţumim şi vă dorim o zi bună! 

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul