- Minister . . .
- Domenii
-
-
Programe şi strategii forţă de muncăMobilitatea forţei de muncăSănătate şi securitate în muncăPolitici familiale, incluziune şi asistenţă socialăPensiiAfaceri europeneSecuritate socială pentru lucrătorii migranţiRelaţii bilaterale şi organizaţii internaţionaleManagement fonduri europeneDialog socialPolitici publiceProtecția CopiluluiProtecția Persoanelor cu HandicapInspecția Socială

-
- Portaluri . . .
- Min.muncii din UE

Drepturi ale sportivilor
Reglementările comunitare privind libera circulaţie a lucrătorilor nu conţin dispoziţii speciale referitoare la aplicarea în domeniul sportului. Totuşi, există o vastă jurisprudenţă a Curţii Europene de Justiţie în acest domeniu. Potrivit acesteia, sportul este supus dreptului comunitar în măsura în care reprezintă o activitate economică, indiferent dacă sportivii sunt profesionişti sau amatori. Dacă implică derularea unor activităţi cu caracter lucrativ, sportul intră sub incidenţa articolului 39 din Tratatul CE. Prin urmare, se aplică reglementările privind interzicerea discriminării pe motive de naţionalitate.
Interzicerea discriminării vizează nu doar măsurile luate de autorităţile publice ci şi regulamentele asociaţiilor sportive care stabilesc condiţiile în care sportivii profesionişti se pot angaja în activităţi cu caracter lucrativ.
În cazul Bosman, Curtea a considerat că dl. Bosman a acceptat o ofertă de muncă în alt stat membru, motiv pentru care situaţia sa personală a făcut obiectul articolului 39. Fotbalul profesionist reprezenta, în mod clar, o activitate economică susceptibilă de a fi reglementată prin Tratat. Curtea a hotărât că sistemul indemnizaţiilor de transfer aplicat de cluburi cu scopul de a compensa fostul club pentru investiţia făcută în pregătirea jucătorului care intenţionează să plece este incompatibil cu libera circulaţie a lucrătorilor. În plus, Curtea a decis că articolul 39 exclude reglementările care limitează numărul jucătorilor profesionişti originari din alte state membre care sunt autorizaţi să participe la competiţii fotbalistice. Singura excepţie se aplică în cazul meciurilor care urmăresc un interes pur sportiv şi nu unul economic, precum competiţiile disputate de echipele naţionale.
O serie de acorduri de asociere între UE şi ţări terţe conţin dispoziţii referitoare la interzicerea discriminării din motive de cetăţenie în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi remunerarea lucrătorilor care lucrează legal într-un stat membru. Fotbaliştii provenind din aceste ţări pot beneficia de pe urma cazului Bosman în sensul că jucătorii profesionişti angajaţi legal nu vor fi supuşi discriminării când vor activa în alt stat membru. Aceasta înseamnă, de exemplu, că jucătorii provenind dintr-o ţară care a încheiat acorduri de asociere cu UE nu pot fi excluşi din echipa trimisă pe teren din motive de cetăţenie. Această problemă a fost abordată în cazul Kolpak, care viza un handbalist din Slovacia, activ în Germania. Curtea de Justiţie a decis că o reglementare menită să limiteze numărul jucătorilor profesionişti autorizaţi să participe la anumite competiţii are legătură cu condiţiile de muncă şi că limitarea şanselor de participare a jucătorilor slovaci la anumite competiţii, în comparaţie cu posibilităţile oferite jucătorilor provenind din statele membre ale SEE, constituie o discriminare interzisă prin acordul de asociere.
|
Informaţii furnizate de site-ul Comisiei Europene: (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=464&langId=ro)
|

Ultima actualizare: 07.02.2012






