Guvernul României s-a angajat cu seriozitate în respectarea Agendei Lisabona relansată, motiv pentru care a elaborat Programul Naţional de Reformă pentru perioada 2007-2010 (PNR) printr-un efort participativ al instituţiilor implicate în procesul de identificare a priorităţilor naţionale relevante, necesare continuării şi adâncirii reformelor destinate atingerii obiectivelor de creştere economică şi ocupare, anunţate pentru anul 2010 şi reducerii decalajelor economice şi sociale faţă de media statelor membre UE.

De asemenea, în luna septembrie a anului 2006, Guvernul României a prezentat Raportul Naţional Strategic privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială, ca urmare a invitaţiei adresate de Comisia Europeană prin Direcţia Generală Ocupare, Afaceri Sociale şi Oportunităţi Egale, scopul acestuia fiind de a contribui la implementarea noului cadru instituţional privind metoda deschisă de coordonare în domeniu protecţiei sociale şi incluziunii sociale.

Pentru perioada 2006 – 2008 obiectivul strategic al României din domeniul incluziunii sociale este acela de a crea o societate incluzivă în care să li se asigure cetăţenilor resursele şi mijloacele necesare pentru o viaţă demnă. Pentru atingerea acestui obiectiv principalele priorităţi identificate constau în:

• creşterea generală a standardului de viaţă al populaţiei şi stimularea câştigurilor obţinute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea politicilor incluzive.
1. facilitarea accesului cetăţenilor, şi în special al grupurilor dezavantajate la resurse, drepturi şi servicii
2. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei Roma

Incluziunea socială se află pe agenda politică a Guvernului României. Abordarea strategică privind combaterea excluziunii sociale include orice formă de excluziune, sex, vârstă, etnie, şi se adresează cu prioritate spre identificarea celor mai vulnerabile persoane, grupuri, comunităţi, etc. Rezolvarea problemelor acestora nu se poate face decât într-un cadru integrat şi care să asigure interconectarea dintre dezvoltarea economică şi socială sunt interconectate.

Răspunsul multidimensional la o nevoia socială se poate da numai printr-o coordonare a tuturor nivelelor implicate. Totodată, trebuie create structuri coerente şi integrate astfel încât să se faciliteze monitorizarea şi evaluarea politicilor naţionale de incluziune socială.

În ultimul deceniu în România, modelul social european a evoluat în ultimul deceniu, având la bază următoare axe prioritare de acţiune:

•  Orice persoană trebuie să fie încurajată şi susţinută să participe activ la viaţa socială, economică şi culturală;
•  Orice persoană trebuie să fie susţinută pentru a avea un loc de muncă de calitate, să aibă acces la învăţământ pe toată durata vieţii şi să fie susţinută pentru ca viaţa familială cu cea profesională să se îmbine armonios;
•  Asigurarea unui nivel de venit capabil să susţină un standard de viaţă adecvat;
•  Asigurarea accesului la resurse suficiente, servicii, facilităţi de îngrijiri adecvate pentru copil şi pentru alte persoane dependente de familie;
•  Fiecare copil trebuie să crească într-o familie;
  
•  Fiecare persoană cu handicap trebuie să aibă acces la servicii sociale, la educaţie, ocupare şi formare în conformitate cu nevoile şi gradul de handicap;
•  Orice persoană cu handicap trebuie să aibă acces egal în spaţiile publice transport, instituţii şi totodată să îi fie sprijinită în asigurarea unei vieţi cât mai independente;
•  Diversificarea formelor de suport destinate persoanelor vârstnice astfel încât acestea să fie sprijinite să ducă o viaţă independentă cât mai mult timp;
•  Asigurarea unui venit adecvat din pensii acordate prin sistemul public persoanelor vârstnice;
•  Dezvoltarea reţelelor de îngrijire formală şi informală;