Română Engleză
a A     Trimite pe mail  
 

COMUNICAT DE PRESA
 

Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale a luat nota de noua Rezoluţie a Parlamentului European, votată şi adoptată astăzi. Observăm că, prin aceasta Rezoluţie, Parlamentul cere Comisiei Europene parametri foarte clari în evaluările economice pe care le solicită ţărilor care menţin restricţii în spaţiul comunitar. Parlamentul cere standarde punctuale pentru toate statele membre care continuă să menţină restricţii pentru muncitorii romani şi bulgari. Este a treia poziţie oficială adoptată cu o largă majoritate, prin care Parlamentul arată că îşi ia în serios rolul de gardian al tratatelor.
 
Potrivit Rezolutiei depuse astăzi, Parlamentul „invita Comisia să propună o definiţie clară a termenului perturbări grave ale pieţei muncii sau riscul de producere a unor astfel de perturbări”. Totodată, Parlamentul „invită Comisia să pregătească o serie de indicatori clari şi o metodologie îmbunătăţită bazată pe indicatori economici şi sociali, în funcţie de care să poată evalua dacă există justificări clare pentru prelungirea restricţiilor parţiale sau totale impuse de statele membre.” Mai mult, din textul Rezoluţiei înţelegem că Parlamentul solicită Comisiei să publice transparent criteriile în temeiul cărora unui stat membru i se permite să menţină barierele tranzitorii, ţinând cont de efectele unei asemenea decizii asupra economiei UE şi de justificările acceptate de Curtea Europeană de Justiţie cu privire la interpretarea strictă a derogărilor de la libertăţile fundamentale.
 
În acelaşi text, observăm că măsurile tranzitorii sunt ineficiente în privinţa muncii la negru, întrucât persoanele, care nu au dreptul să intre liber pe piaţa legală a muncii, aleg uneori să lucreze ca falşi angajaţi „independenţi sau ca lucrători fără forme legale”, iar asta duce la abuzuri. Rezoluţia arată că „mai multe state membre au decis să menţină restricţiile pentru români şi bulgari, mai mult din cauza presiunilor politice.” De altfel, raportul CE din 11 noiembrie arată că românii au un rol, mai degrabă pozitiv, în economiile ţărilor de destinaţie (impactul mobilităţâţii a dus la o creştere cu 0,3% a PIB pentru UE-27 şi 0,4% pentru UE-15. )
 
Pâna la finalul anului, guvernul spaniol trebuie să prezinte CE un prim raport al evoluţiei economice, să aducă probe solide, prin care să explice decizia din 22 iulie - o premieră pe piaţa muncii din Europa - întrucât oficialii spanioli au revenit asupra deciziei de liberalizare a pieţei muncii din 2009.
 
Primele date ale reprezentanţilor Ambasadei României la Madrid arată că decizia nu i-a împiedicat pe români să îşi caute o slujba în Peninsulă. Potrivit ultimelor statistici, românii sunt în continuare cea mai numeroasă comunitate imigrantă - 901.435 de persoane. Comunitatea de români a crescut cu 7,23% din ianuarie şi cu 2,06% în iulie, august şi septembrie, perioadă în care moratoriul era deja în vigoare. S-au înregistrat 18.917 noi rezidenţi, iar creşterea faţă de anul 2010 este de 10,27 %. Anul trecut, când accesul pe piaţa muncii spaniole era permis fără autorizaţie, comunitatea română a crescut cu 3,06% în timpul lunilor de vară, iar pe 1 octombrie era o creştere anuală de 12,20%, cu o cifra de 817.460 de cetăţeni rezidenţi.
 
Prin urmare, ministrul muncii, Sulfina Barbu, apreciază noua Rezoluţie a Parlamentului European şi invocă, din nou, dreptul la libera circulaţie a cetăţenilor, conform legislaţiei europene. Esenţa acestei libertăţi constă în eliminarea discriminărilor. Doar aşa putem vorbi de libera circulaţie a persoanelor în spaţiul UE.
 
 
Ioana Şanta, purtător de cuvânt


15 Decembrie 2011

Înapoi sus
 

Ultima actualizare: 25.05.2012