Potrivit legii, cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi cu contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă eliberată potrivit legii.

1. Cum se încheie un contract individual de muncă?

Încheierea unui contract individual de muncă trebuie să se facă de regulă în formă scrisă. Clauzele inserate într-un contract de muncă sunt urmare a negocierii directe între angajator şi angajat.
Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice, conform dispoziţiilor Codului muncii.
Contractul individual de muncă se încheie în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru a fi depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

2. Care sunt drepturile şi obligaţiile salariatului?

►  Drepturile salariaţilor în România

Conform legii, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

În România, salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

1. dreptul la salarizare pentru munca depusă;
2. dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
3. dreptul la concediu de odihnă anual;
4. dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
5. dreptul la demnitate în muncă;
6. dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
7. dreptul la acces la formarea profesională;
8. dreptul la informare şi consultare;
9. dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
10. dreptul la protecţie în caz de concediere;
11. dreptul la negociere colectivă şi individuală;
12. dreptul de a participa la acţiuni colective;
13. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

►  Obligaţiile salariatului

Potrivit legii, în Romania salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

1. obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
2. obligaţia de a respecta disciplina muncii;
3. obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
4. obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
5. obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
6. obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

3. Care sunt drepturile si obligaţiile angajatorului?

► Drepturile angajatorului

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

1. să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
2. să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel naţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi;
3. să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
4. să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
5. să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

► Obligaţiile angajatorului

Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

Obligaţiile bănesti datorate de angajatori pentru fiecare angajat sunt, in ordine:

• contribuţia la bugetul de asigurări sociale,

• contribuţia la fondul de asigurăre pentru şomaj,
  
• contribuţia la fondul de asigurări sociale de sănătate,
  
• comisionul datorat inspectoratelor teritoriale de muncă,
  
• contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
  

De asemenea, angajatorii au obligaţia de a reţine şi vira lunar impozitul pe salarii datorat de angajaţi.

Cuantumul contribuţiilor şi impozitelor datorate de către angajaţi si angajatori sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale.

4. Cum se soluţionează conflictele privind drepturile şi obligatiile ce decurg din contractele individuale de muncă?

Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă, conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă, conflictele în legătură cu constatarea nulităţii contractelor individuale sau colective de muncă ori a unor clauze ale acestora şi conflictele în legătură cu constatarea încetării aplicării contractelor colective de muncă, sunt conflicte de drepturi şi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.

5. Cum este reglementat timpul de muncă?

Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare (cu anumite excepţii).
Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
Munca prestată între orele 22,00 - 6,00 este considerată muncă de noapte. Salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus, fie de un spor la salariu.

6. Cum sunt reglementate drepturile la repaus şi la concediu?

Salariaţii au dreptul la pauza de masă şi repaus zilnic între două zile de muncă care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, la repaus săptămânal care se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica şi la concediu de odihna de minim 21 de zile, concedii fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii, concedii de formare profesională şi alte concedii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

7. Care sunt drepturile salariale de care beneficiază angajatul?

Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală. Anual, prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, este stabilit salariul minim. Pentru anul 2008 valoarea salariului minim este de 500 RON.