Română Engleză
a A     Trimite pe mail  
 

 
Conferinţa Internaţională a Muncii

 « Înapoi

Statele Membre ale Organizaţiei Intenaţionale a Muncii se întâlnesc în fiecare an la Conferinţa Internaţională a Muncii care se desfăşoară la Geneva în Elveţia, în luna iunie.

Fiecare stat membru este reprezentat de o delegaţie formată din doi delegaţi guvernamentali, un delegat al angajatorilor şi un delegat al lucrătorilor, precum şi consilierilor tehnici. Delegaţii angajatorlor şi lucrătorilor trebuie desemnaţi prin consens de organizaţiile patronale şi sindicale cele mai reprezentative la nivel naţional.
Fiecare delegat are acelaleaşi drepturi, şi toţi pot să se exprime liber şi să voteze după dorinţa proprie. Se întâmplă ca delegaţii patronatului sau sindicatelor să voteze împotriva reprezentanţilor guvernamentali sau unii împotriva celorlalţi. Această diversitate de opinii, totuşi nu împiedică adoptarea unor decizii cu o mare majoritate sau, în unele cazuri, în unanimitate.
Mulţi reprezentanti guvernamentali sunt membri ai guvernului, responsabili pentru relaţiile de muncă în statele lor. Şefi de state şi prim miniştri iau cuvântul la Conferinţă. Organizaţiile internationale, guvernamentale sau neguvernamentale, participă la Conferinţă ca observatori.
Conferinţa, care este adesea denumită Parlamentul Internaţional al Muncii are câteva atribuţii.
  • Prima, de elaborare şi adoptarea a standardelor internaţionale ale muncii, sub forma Convenţiilor şi Recomandărilor. Convenţiile sunt tratate internaţionale care, odată adoptate de către Conferinţă sunt deschise ratificării de către statele membre. Ratificarea creează obligaţii juridice de a aplica prevederile Convenţiei respective. Recomandările, pe de altă parte, sunt ghiduri de acţiune naţională, dar nu sunt deschise ratificării, şi nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
  • Conferinţa mai supervizează aplicarea Convenţiilor şi Recomandărilor la nivel naţional. Ea examinează rapoartele pe care toate guvernele statelor membre trebuie să le trasnmită, detaliind modul în care îndeplinesc obligaţiile decurgând din ratificarea Convenţiilor, precum şi asupra modului în care legislaţia şi practica legate de Convenţii şi recomandările (ratificate sau nu) la care Consiliul de Administraţie a solicitat transmiterea de rapoarte.
  • De la adoptarea Declaraţiei asupra Principiilor şi Drepturilor Fundamentale ale Muncii (1998), o altă funcţie importantă a Conferinţei este aceea de a examina Raportul Global pregătit de către Birou, conform unei proceduri prevăzute de Declaraţie. În cadrul unui ciclu de cinci ani Conferinţa examinează pe rând Rapoarte globale referitoare la cele patru drepturi fundamentale, şi anume:
(a)      dreptul de asociere şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negociere colectivă
(b)      eliminarea tuturor formelor de muncă forţată sau obligatorie
(c)      eliminarea efectivă a muncii copilului
(d)      eliminarea diecriminării în domeniul ocupării şi angajării.
 
Conferinţa este totodată un forum de dezbatere liberă şi uneori pasionată a problemelor importante în domeniul social şi al munciii. Delegaţii explorează cursul progresului social al lumii, dar tema centrală este raportul prezentat în fiecare an de către Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii. 
 
Conferinţa promovează rezoluţii care stabilesc linii directoare ale politicii generale şi activităţilor viitoare ale OIM.
La fiecare doi ani Conferinţa adoptă programul bianual de activitate şi bugetul, care este finanţat de către statele membre.
 
Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii
 
Consiliul de Administraţie este organismul executiv al Biroului Internaţional al Muncii. Se întruneşte de trei ori pe an.
 
România a fost aleasă membru al Consiliului de Administraţie al BIM cu ocazia lucrărilor celei de a 93-a sesiuni a Conferinţei Internaţionale a Muncii (iunie 2005), pentru o perioadă de 3 ani (2005-2007). Structura Consiliului de Administraţie este prevăzută de articolul 7 al Constituţiei OIM şi secţiunea G din Regulamentul Conferinţei. Astfel, Consiliul de Administraţie este compus din 56 reprezentanţi guvernamentali (28 membri titulari şi 28 membri adjuncţi), 33 reprezentanţi ai angajatorilor (14 titulari şi 19 adjuncţi) şi 33 reprezentanţi ai lucrătorilor (14 titulari şi 19 adjuncţi).
 
 Lucrările Consiliului de Administraţie se desfăşoară în Comisii tehnice de specialitate (fiecare Comisie îşi desfăşoară activitatea după o ordine de zi, analizând fiecare chestiune înscrisă pe ordinea de zi şi înaintând spre decizia Consiliului de Administraţie diferite propuneri ) şi în plen – pentru adoptarea propunerilor Comisiilor de specialitate.
 
 Consiliului de Administraţie alege directorul general, supervizează activitatea BIM şi a directorului general, adoptă proiectul de program şi bugetul care vor fi supuse Conferinţei, stabileşte ordinea de zi a Conferinţei şi asigură pregătirea acesteia, îndeplineşte procedurile constituţionale referitoare la aplicarea convenţiilor ratificate, autorizează participarea ONG-urilor la Conferinţă şi la alte reuniuni ale OIM, adoptă ordinea de zi şi, după caz, componenţa reuniunilor regionale, sectoriale şi de experţi.
 
Funcţiile de conducere ale Consiliului de Administraţie
 
Vice-preşedinte
-reprezentant al angajatorilor-
Preşedinte
(de regulă un reprezentant guvernamental)
 
Vice-preşedinte
-reprezentant al lucrătorilor-
Ales pe o perioadă de un an
 
Poate fi reales
Ales pe o perioadă de un an
 
Principiul rotaţiei geografice
 
2001-2002                Africa
2002-2003                Asia
2003-2004                Europa
2004-2005                America
2005-2006        Africa
Ales pe o perioadă de un an
 
Poate fi reales
 
În cazul în care este ales preşedinte un reprezentant al angajatorilor sau al lucrătorilor, regiunea care trebuia să fie propusă pentru funcţia de preşedinte, din rândul reprezentanţilor guvernamentali, va fi aleasă în anul următor.
 

 

Înapoi sus
 
 

Ultima actualizare: 25.05.2012